Andreea Tănase este fotojurnalist independent și documentarist cu o experiență de peste 15 ani în fotografia de presă. A abordat subiecte diverse, de la știri la reportaje sociale și fotodocumentare și s-a apropiat de contextul social și cultural din România.

A lucrat la ziare de top din România și a colaborat cu reviste și agenții de fotografie de renume, atât din România, cât și din străinătate. Fotografiile și articolele sale au apărut în publicații precum National Geographic Romania, Geo Romania, Foreign Policy Romania, British Photo Agency, Intact Images, Mediafax, Ostphoto, Amnesty International Journal, Ararat Magazine, Die Welt, Die Tageszeitung sau Die Presse.

In prezent Andreea lucrează ca fotograf, videograf și organizator de evenimente culturale la Picture Factory, scrie articole pentru Blogul F64 și este voluntar în asociația sportivă Climb Again. Iar fotografiile ei pot fi admirate in perioada 14 – 16 septembrie la Fabrica, in cadrul evenimentului Weekend Armenesc.

Andreea Tanase – Povestea din spatele obiectivului

Andreea Tănase s-a născut în anul 1976, a absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice a Universității Ecologice din București, a urmat New York Institute of Photography, USA, a finalizat cursurile de fotojurnalism organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent din București și a absolvit un Master în Managementul Informației în Combaterea Terorismului la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” din București.

Andreea Tănase a documentat comunitatea armenilor din România și este autoarea albumului de fotografie ”Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us”, publicat în anul 2015 și editor-coordonator al albumului aniversar ”Biserica Armenească din București”, publicat în anul 2016.

Andreea Tănase este câștigătoarea ediției din anul 2016 a concursului internațional de fotografie ”A Europe of Diasporas”. A participat și a expus in numeroase expoziții personale și de grup în România, Armenia, Belgia, Bulgaria, Italia, Grecia. Detalii gasiti pe

Andreea Tanase si un intermezzo cu si despre arta

Salut Andreea. Am înteles că pregătești o expoziție de fotografie în cadrul evenimentului ,,Weekend Armenesc la Fabrica”, în perioada 14-16 septembrie. Poți să ne spui pe larg povestea din spatele fotografiilor?

Andreea: Pentru evenimentul ”Weekend Armenesc la Fabrica” pregătesc două expoziții de fotografie, una dintre ele este expoziția ”Armenia, oameni și locuri”, realizată în colaborare cu fotograful armean Karapet Karo Sahakyan, prin intermediul căreia doresc să aduc în fața privitorului o frântură din Armenia, să arăt frumusețea locurilor, dar și vibrația oamenilor.

Pe Karapet l-am cunoscut în urmă cu trei ani în Erevan și am rămas impresionată de mirajul creat în fotografiile lui peisagistice. Se joacă foarte frumos cu lumina și culorile și reușește să transmită privitorului momentele de maximă intensitate din atmosfera locurilor pe care le fotografiază.

Alături de fotografiile lui, voi prezenta în premieră publicului imagini realizate în călătoriile mele în Armenia, fotografii în care am surprins oamenii pe care i-am întâlnit.

Cea de-a doua expoziție se numește ”Armeni în România” și a mai fost prezentată în cadrul multor evenimente din România și Armenia. Expoziția face parte din proiectul cu același nume și reprezintă o mărturie a comunității armene din România, așa cum o vedem astăzi.

Este o incursiune în tradiția armeană, în istorie și în poveștile oamenilor. Urmărind tema cunoașterii comunității armene din România, prezentă astăzi în număr mic (aproximativ 6 000 de oameni), documentarul umple spațiul diversității culturale românești prin prezentarea acestei comunități, de multe ori omisă din indexul cultural sau prea puțin cunoscută de către public.

Pentru a realiza acest proiect, concretizat într-un album de fotografie documentară, am călătorit în 16 orașe din România, în Republica Moldova, Bulgaria și Armenia. Faza de documentare a durat trei ani, din 2007 până în 2010, timp în care am strâns materialul necesar ce consistă în mii de fotografii și zeci de ore de interviuri. Albumul de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us poate fi comandat aici: www.armeniansinromania.com și va putea fi achiziționat în cadrul evenimentului la un preț special.

Și pentru că vorbim de o comunitate greu încercată de istorie, ce ar trebui să știe vizitatorii expoziției despre poporul armean înainte de a privi fotografiile realizate de tine?

Românii cunosc foarte puține lucruri despre armeni, care sunt deseori confundați cu machedonii sau albanezii. În manualele școlare sunt foarte puține informații despre armeni și foarte puține referiri sau deloc, la Genocidul Armean. Acesta este motivul pentru care am ales să documentez această comunitate.

Și eu, la rândul meu, am aflat târziu despre Genocidul Armean și nu din cărțile de istorie, așa cum ar fi fost firesc, ci din versurile formației de muzică rock System of a Down. Pentru mine a fost un moment decisiv, iar în perioada în care am început să citesc despre genocid, mi s-a conturat și ideea de a face un reportaj despre armenii din România. Acest proiect s-a dezvoltat pe parcurs, când am descoperit cât de puternică a fost comunitatea armenilor în România și cât de importantă a fost influența acestora în dezvoltarea economică, socială, politică, culturală a țării noastre.

De exemplu, multe dintre personalitățile importante ale României aveau origini armene; în Transilvania, au existat trei orașe armenești, Gherla sau Armenopolis, așa cum era denumirea inițială, Dumbrăveni (Elisabetopol) și Frumoasa, iar în Gheorgheni trăia o importantă comunitate de armeni.

În Moldova, armenii au fost foarte influenți mai ales în domeniul comerțului, principalele rute comerciale intersectându-se cu această zonă. Unul dintre domnitorii Moldovei, Ioan Vodă cel Cumplit, avea origini armene; un important afacerist, proprietar de han și diplomat de la începutul secolului al XIX-lea, Manuc Bei, era armean; Vazken Balgian devenit Vazken I, Catolicos al Tuturor Armenilor, s-a născut în București; politicienii Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian, Harry Tavitian, scriitorul Ștefan Agopian, baritonul Eduard Tumagian, Gheorghe Asachi, Spiru Haret, Vasile Misir, Theodor Aman, Garabet Ibrăileanu, Dumitru Bagdasar, Ana Aslan sau frații Dedeian, muzicienii de jazz pe care îi vom vedea în cadrul evenimentului de la Fabrica, sunt câteva dintre personalitățile armene care și-au lăsat amprenta asupra istoriei și culturii țării noastre.

Un alt lucru puțin cunoscut este că țara noastră a fost una dintre primele și puținele țări care i-a primit pe refugiații armeni din timpul genocidului. Acest demers politic a condus la schimbarea legilor țării și a naturii etnice a comunităților.

Ce poți sa ne povestești despre Armenia de astăzi?

Armenia este într-o continuă schimbare, iar în urma ultimelor evenimente politice, populația a ales calea valorilor democratice. Ca și în țara noastră, tinerii armeni aleg alte destinații pentru formarea educațională sau profesională, iar țara are un mare gol de capital uman tânăr. Sper ca această schimbare să readucă speranța într-o viață mai bună și să determine tinerii armeni să aleagă să se dezvolte în țara lor.

De când faci fotografie și ce te-a determinat să încerci această artă?

Am început să fac fotografie acum mai bine de 15 ani. Am ales fotografia de presă și ulterior fotografia documentară, pentru că am vrut să cunosc lumea în care trăim și să le transmit oamenilor realități și povești mai puțin cunoscute. Este important să ne cunoaștem și să înțelegem lumea în care suntem ancorați, iar fotografia, ca limbaj universal, este o modalitate optimă de a transmite mesaje ce pot fi înțelese cu ușurință de oricine. Documentând comunitatea armenilor din țara noastră, am înțeles cât de important este să ne cunoaștem trecutul și să ascultăm poveștile oamenilor din jurul nostru. Doar așa vom afla cine suntem cu adevărat ca nație și vom putea porni pe calea schimbării.

De ce ar trebui să vină oamenii la evenimentul ,,Weekend Armenesc la Fabrica”? Ce surprize îi așteaptă?

Ideea evenimentului de la Fabrica s-a născut din dorința de a conecta publicul bucureștean cu o cultură străveche, deosebită, dar puțin cunoscută în țara noastră. Este o invitație la cunoaștere și descoperire a unor tradiții păstrate de generații și asimilate de cultura noastră. Prin acest eveniment dorim să arătăm o parte din cultura armeană și, sperăm noi, să le trezim oamenilor dorința de a afla mai multe.

Am gândit evenimentul ca pe o călătorie senzorială, prin muzică, dansuri, imagine și nu în ultimul rând, prin preparatele pregătite de bucătarul Paul Agopian sau prin licoarea celebră în lume, brandy-ul Ararat, supranumit ”Soarele Armeniei”.

Iar cei care nu au aflat încă despre alfabetul armenesc, folosit la scrierea limbii armene și inventat în anul 405 de către Mesrop Maștoț, vor avea ocazia să vadă cum sunt scrise numele lor sau alte cuvinte în limba armeană, în cadrul atelierului de caligrafie susținut de Anahid Danielian.

Pe scurt, veniți la Fabrica în weekendul 14-16 septembrie, pentru a vă îmbogăţi simţurile cu aromele Armeniei!